Centrosfera

Am sters tot. Praful din urma si pata de maine. Dar stii ca nu e asa. Memorez gesturi si-mi perfectionez instiinarea catre alte promisiuni propuse de sine. Sunt de ajuns patru stele? Incropeaza ele o arca a lui Noe?

Nu.

Salveaza-i pe ei prin tine, nu invers, cum gresesc mereu. Printre noi sunt pierdute si secretele mele, s-au ratacit o data cu ilustrarea ta. Dar continui sa deslusesc cate putin din ele. In fiecare clipa mai mult ca niciodata, crosetez primele fragmente ale intalnirii noastre. Sta in ceata inceputul..e vreun inceput? Sa fi existat dintotdeauna coincidenta asta explicabila? In ce moment ca niciodata altcandva s-a petrecut ceva?

[71, garaje, tamaie, chip slabit, rar de copil, o casa , o sticla vin..nu o sa-l uit, 12 corzi langa scoala voastra, un cer cu 4 stele, luna, iarba, o cruce, un punct , umor, eticheta din umbra berii, multe cuvinte..foarte multe, noaptea in care te-am simtit apoape..aceeasi..inconstient, negarea, hotarare, scapare.. bricheta neagra...pierduta in reziduri, printre ziduri, accente de sibiu, blues, mai contrazis de la inceput.., apa cu paiu`, felinare, harta de lupta, de ce ma lasai pe mine sa plec prima?..de ce nu mi-ai dat drumul atunci?..de ce ai cazut tu prima? prima mea poanta buna..prea multe..esti asa cum mi-ai spus..extremista...si cateodata nula pur si simplu..razi si plangi cum trebuie?..cum ti s-a spus, cand esti singura cineva te urmareste..si tu la fel. Au ramas doar ochiii care te dau de gol..]

In acelas moment.Permanent.

“de data asta NU O SA RENUNT . nu EU.” a fost demult.

~ de miraje pe aprilie 19, 2008.