Primul prag..si-astept.

Nu cred ca ajung pana acolo, sa fac toate legaturile, precis, dar ma multumesc sa simt impulsurile, acele imbolduri cheie. Ca o concluzie ce sunt, imi permit sa ma intorc si sa le readuc..da, puterea si lumile de neconfundat, ale mele toate..fara sens atunci, tot mi le doresc , cum am putut sa incetez..doar sunt visele mele.  Nu le mai pot face, nu mai au aceeasi concentratie, nu mai pot jongla. Sunt dizolvate de realitate, de realitatea mea. Suportul ce ma face sa simt prudenta, siguranta si somnul, ma tine cand tind spre restul cavalcadei

Desi e lumina; cum toate trec intr-un sec vartej, asa am ramas si noi, cum nu stim mai bine.

Am pierdut credinta si dorinta. Dar nu am incetat sa te privesc, si sa recapat..un ceva anume, ceva ce zace in altceva. Esti cel mai bun prieten, si te iubesc draga prietene, prieten drumas..Orizontul e larg.

Intotdeauna e mai usoara o proprie contrazicere decat o incercare curajoasa…

“Have you heard the news?

The dogs are dead!

You better stay home

And do as you’re told.

Get out of the road if you want to grow old.”

~ de miraje pe iunie 18, 2008.