ne amestecam.

ce am avut, si ce am pierdut? nu realizez acum. am nervi , iar asta nu o sa se schimbe prea curand. se intampla totul prea repede, rand pe rand, trec pe langa mine inabusite in praf, sau..ala e un nor? nu e o umbra, e momentul ala in care te oftica ceva dar nu stii ce si te tine inlantuit; secole.

Doamne.. da pacatuiesc pe numele tau, dar as cara zeci de cruci in spate numai sa uit de asta. Faptul acela neimplinit, ca un vis in care esti atat de constient, atat de prezent esti acolo viu mort, si stii ….astepti..si ok..nu se termina niciodata..mereu continua.

Hai, razi din nou, da da iaras, senin..privirea se asterne.. ma privesti ziua sau seara sau noaptea in vise, sau dimneata devreme, o porcarie de cuvinte, si poti sa negi totul si poti sa iti bati joc, sa negi si sa iti bati joc de ..ceva ce o fi.

Nu ma intelege gresit. Eu mereu raman cu piticii mei intelepti.

toata lumea greseste, nu?

~ de miraje pe iulie 31, 2008.